Acoperirea vaccinală în România, sub nivelurile recomandate: ce arată noul raport UNICEF-OMS

Ce spune raportul UNICEF-OMS despre România

Potrivit estimărilor comune UNICEF-OMS privind acoperirea vaccinală națională (WUENIC), România înregistrează valori mult sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea de grup:

• Vaccinul DTP (difterie-tetanos-tuse convulsivă), prima doză — aproximativ 79% dintre copii au fost vaccinați, ceea ce lasă aproximativ 38.000 de copii neimunizați ("zero-dose").

• Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), prima doză — acoperire de 78%, adică aproximativ 40.000 de copii nevaccinați.

• Vaccinul ROR, a doua doză — doar 62% dintre copii au primit-o, ceea ce înseamnă circa 77.000 de copii neprotejați complet împotriva rujeolei.

• Vaccinul HPV, pentru fetele de până la 15 ani — acoperire de doar 17%, mult sub obiectivul global de 90%.

Pentru comparație, coeficientul de acoperire cu prima doză de ROR a scăzut constant în România, de la 90% în 2018 la 78% în 2024, iar a doua doză a coborât de la 81% la 62% în același interval. În mediul rural, situația este și mai îngrijorătoare: acoperirea cu prima doză de ROR ajunge la doar aproximativ 58% în unele zone.

La nivel regional, în Europa și Asia Centrală, acoperirea cu a treia doză de DTP a crescut ușor, de la 86% la 87% în 2025, dar rămâne sub nivelul dinaintea pandemiei (92% în 2019). Acoperirea cu prima doză de ROR a rămas practic neschimbată, la 88%, iar aproximativ 368.000 de copii din regiune sunt încă "zero-dose".

De ce contează aceste cifre: rujeola revine în forță

Scăderea acoperirii vaccinale nu este doar o statistică îngrijorătoare, ci are consecințe directe și vizibile. România s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe focare de rujeolă din ultimele decenii: doar în 2024 au fost raportate peste 25.000 de cazuri, cel mai mare număr înregistrat în țară din 1993. Potrivit Crucii Roșii Române, între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025 au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă și 30 de decese asociate acestei boli.

La nivel european, tabloul este similar: în Regiunea Europeană a OMS au fost raportate peste 125.000 de cazuri de rujeolă în 2024, dublu față de anul precedent, iar aproape 300.000 de persoane s-au îmbolnăvit de tuse convulsivă — o creștere de peste trei ori față de anul anterior. Potrivit specialiștilor OMS, mai mult de jumătate dintre țările din regiune nu au atins pragul necesar pentru imunitate de grup la rujeolă și/sau DTP în 2024.

„Vaccinurile salvează vieți, iar atunci când acoperirea scade, boala se răspândește”, a avertizat Dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional OMS pentru Europa, subliniind că guvernele trebuie să investească în sisteme locale de sănătate solide și să combată dezinformarea.

De ce a scăzut acoperirea vaccinală în România

Autoritățile și organizațiile internaționale identifică mai multe cauze care explică scăderea ratei de vaccinare din ultimii ani:

Reticența și dezinformarea în rândul unor părinți rămân bariere importante, chiar și în contextul campaniilor de informare derulate de Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Un studiu calitativ realizat de OMS, INSP și Ministerul Sănătății în județele Brașov, Covasna și Timiș a arătat că mulți părinți ai copiilor parțial vaccinați nu au acces la informații de încredere despre imunizare, deși își doresc să afle mai multe. În același timp, mulți medici de familie evită să abordeze subiectul vaccinării pentru că simt că nu au suficiente cunoștințe tehnice actualizate sau abilități de a răspunde întrebărilor și temerilor pacienților.

Accesul inegal la servicii medicale, mai ales în mediul rural și în comunitățile vulnerabile, contribuie și el la decalajele de acoperire. La acestea se adaugă un fenomen descris de UNICEF drept „victima propriului succes”: generația actuală de părinți nu a trăit direct impactul devastator al bolilor prevenibile prin vaccinare, ceea ce favorizează complacența și lasă loc liber dezinformării.

Semne de îmbunătățire în unele județe

Nu toate veștile sunt negative. În urma unui program pilot de instruire a peste 400 de medici de familie, asistenți medicali și mediatori sanitari din județele Brașov, Covasna și Timiș, derulat cu sprijinul OMS și al Uniunii Europene, autoritățile au raportat o creștere semnificativă a vaccinării ROR în primul trimestru din 2026. În cele trei județe vizate, acoperirea cu prima doză de ROR la copiii de 12-24 de luni a crescut, în medie, cu aproximativ 20 de puncte procentuale față de august 2025, iar în județul Timiș creșterea a ajuns la 25 de puncte procentuale.

De asemenea, campania națională „Copil vaccinat = copil protejat", desfășurată în perioada 20-30 aprilie, cu ocazia Săptămânii Europene a Imunizării, a identificat 19.528 de copii „restanțieri" la vaccinarea ROR în opt județe (Arad, Brașov, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Iași, Sălaj și Timiș), dintre care 694 au fost imunizați pe loc, prin caravane mobile organizate de Crucea Roșie Română, Ministerul Sănătății și INSP.

Pe baza rezultatelor pozitive, autoritățile au anunțat extinderea programului de instruire a personalului medical și în alte județe cu acoperire scăzută, în perioada iulie-noiembrie 2026.

Contextul global: progrese modeste, dar insuficiente

Raportul UNICEF-OMS arată că, la nivel mondial, aproximativ 13,5 milioane de copii nu au primit niciun vaccin de rutină în 2025 — o ușoară scădere față de cei 14,2 milioane înregistrați în 2024, dar un nivel tot mai ridicat decât cel dinaintea pandemiei de COVID-19. Peste jumătate dintre copiii complet nevaccinați trăiesc în Africa Subsahariană, iar Nigeria, Republica Democrată Congo, Yemen, Etiopia și Angola se numără printre țările cele mai afectate.

Organizațiile ONU avertizează că reducerea finanțării internaționale pentru sănătate și conflictele armate riscă să anuleze progresele obținute până acum. În ultimii cinci ani, 97 de state au raportat focare importante de rujeolă, majoritatea având niveluri scăzute de vaccinare de rutină. Deși România nu se numără printre țările cele mai afectate la nivel global, raportul subliniază că menținerea unor rate ridicate de vaccinare este esențială pentru a preveni revenirea unor boli infecțioase considerate, teoretic, controlabile.

Calendarul național de vaccinare în România

În România, schema națională de imunizare este reglementată prin Calendarul Național de Vaccinare și este gratuită pentru copiii cu vârste între 0 și 18 ani, atunci când este administrată de medicul de familie. Aceasta include, printre altele:

Vaccinul hepatitic B (Hep B), administrat în primele 24 de ore de la naștere, vaccinul BCG (anti-tuberculoză), administrat în zilele 2-7 de viață, vaccinul hexavalent DTaP-VPI-Hib-Hep B (difterie-tetanos-tuse convulsivă acelulară-poliomielită-Haemophilus influenzae tip B-hepatită B), administrat la 2 și la 11 luni, alături de vaccinul pneumococic conjugat, vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), administrat la 12 luni și apoi la 5 ani, vaccinul DTaP-VPI de rapel, la 5-6 ani, vaccinul dTpa pentru adolescenți, la 14 ani, precum și vaccinul HPV, recomandat pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor afecțiuni asociate infecției cu HPV.

Ce pot face părinții

Specialiștii OMS și UNICEF recomandă părinților să verifice, împreună cu medicul de familie, dacă schema de vaccinare a copilului este completă și la zi, mai ales pentru vaccinurile ROR și DTP, unde decalajele sunt cele mai mari. Este important ca discuțiile despre vaccinare să aibă loc din timp, înainte ca eventualele îndoieli să devină bariere greu de depășit, iar sursele de informare să fie verificate — de preferință medicul de familie, direcțiile de sănătate publică județene sau materialele oficiale ale Ministerului Sănătății, INSP, OMS și UNICEF.

Recuperarea dozelor restante este posibilă la orice vârstă din schema de vaccinare, iar caravanele mobile de imunizare organizate periodic în comunitățile cu acoperire scăzută oferă o oportunitate suplimentară pentru părinții care nu au reușit să respecte calendarul standard.

Concluzie

Raportul UNICEF-OMS confirmă o realitate cunoscută de autoritățile sanitare din România: acoperirea vaccinală a rămas, în 2025, sub nivelurile necesare pentru a preveni reapariția unor boli infecțioase grave, iar zeci de mii de copii sunt încă expuși riscului de rujeolă, difterie, tetanos și tuse convulsivă. Focarele de rujeolă din ultimii ani, cu peste 35.000 de cazuri și 30 de decese între 2023 și 2025, arată costul concret al acestui decalaj. În același timp, primele rezultate ale programelor țintite de informare și instruire a personalului medical, care au dus la creșteri de până la 25 de puncte procentuale în unele județe, sugerează că tendința poate fi inversată printr-o combinație de investiții susținute, comunicare adaptată la nevoile comunităților și acces mai bun la servicii medicale.