Peste 40.000 de candidați s-au înscris anul acesta la concursul de titularizare, însă numărul posturilor disponibile rămâne mult prea mic. Din acest motiv, mulți profesori care obțin note suficient de mari pentru angajarea pe perioadă nedeterminată ajung să rămână suplinitori și să susțină din nou examenul în anii următori, potrivit Realitatea PLUS.
Peste 40.000 de candidați înscriși la titularizare
Pentru a deveni titular, un profesor trebuie să obțină cel puțin nota 7, însă repartizarea se face în ordinea mediilor și doar în limita posturilor declarate titularizabile. Șansele diferă foarte mult de la o disciplină la alta, iar în unele domenii concurența este mult mai mare decât numărul catedrelor disponibile.
„La acest moment avem peste 40 de mii de candidați înscriși. În aceeași perioadă a anului trecut erau înscriși mai puțini cu aproximativ 1.000”, a declarat Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.
În 2025, aproximativ 14.500 de candidați au promovat concursul de titularizare, însă au fost disponibile doar 1.439 de posturi pe perioadă nedeterminată. Astfel, chiar și profesorii cu rezultate bune au fost nevoiți să accepte posturi de suplinitori.
Șansele diferă de la o disciplină la alta
Dezechilibrele sunt mari și în funcție de materia predată. Candidații la matematică sau informatică au șanse mai mari să ocupe un post stabil decât cei care predau limba română, educație fizică sau cei care vor să devină educatori.
„În ceea ce privește disciplinele, dezechilibrele sunt în continuare mari. E mai mare șansa să ocupi un loc de titular la matematică sau de informatică decât un post de limba română sau educator. Chiar și la învățământul primar avem peste 6 mii de candidați înscriși și peste 4 mii de posturi”, a explicat Sorin Ion.
Printre profesorii care nu au reușit să obțină un post stabil se află și Andrei Duță, profesor suplinitor de educație fizică. Deși nota obținută i-ar fi permis să devină titular, numărul redus al posturilor disponibile l-a împiedicat să ocupe o catedră pe perioadă nedeterminată.
„Nota mi-ar fi permis să fiu titular. Din păcate, locurile nu sunt atât de multe și nu am obținut acest lucru”, a spus profesorul.
Mulți profesori concurează pentru foarte puține locuri
Examenul de titularizare presupune parcurgerea unei materii complexe, însă dificultatea nu se încheie odată cu obținerea unei note bune. Pentru numeroși candidați, adevărata problemă apare la repartizare, când constată că nu există suficiente posturi titularizabile.
„Este o materie foarte stufoasă dacă este să vorbim despre examen, dar este normal ținând cont că venim în fața unor elevi ca și cadre didactice, iar mai apoi ne lovim de această lipsă de locuri titularizabile. Cel puțin la educație fizică, ne luptăm mulți profesori pe niște locuri foarte puține”, a explicat Andrei Duță.
Profesorul consideră că lipsa catedrelor stabile este una dintre problemele care ar trebui rezolvate în sistemul de învățământ. „Poate aceasta este o hibă a sistemului care ar putea fi rezolvată”, a adăugat acesta.
De ce nu sunt declarate mai multe posturi titularizabile
Ministerul Educației explică situația prin două cauze principale. Pe de o parte, unele școli evită să declare posturile titularizabile, deoarece trebuie să aibă certitudinea că acele catedre vor exista pentru o perioadă mai lungă. Pe de altă parte, numărul posturilor depinde de planurile-cadru și de numărul de ore alocat fiecărei discipline.
„Sunt două cauze. Pe de-o parte există o reticență a școlilor de a declara un post titularizabil și care e cumva explicabil, pentru că a-l declara înseamnă că ai certitudinea că o perioadă de timp acesta există. Pe de altă parte, numărul de posturi depinde de planurile-cadru, de numărul de ore la disciplina respectivă”, a declarat Sorin Ion.
Pentru profesorii care învață, obțin rezultate bune și totuși nu prind un post stabil, momentul repartizării aduce dezamăgire. Mulți dintre ei ajung să repete concursul și să treacă din nou prin aceeași procedură.
„Sigur că nu place nimănui când stai și înveți, obții o notă bună și după ajungi în ședințe și... asta este situația din păcate și de asta ne lovim foarte mulți profesori suplinitori”, a spus Andrei Duță.
Variantele analizate pentru angajarea profesorilor
Modul în care sunt angajate cadrele didactice rămâne unul dintre subiectele aflate în dezbatere la nivelul Ministerului Educației. Una dintre variante este păstrarea titularizării la nivel național, iar cealaltă presupune angajarea directă la nivelul fiecărei școli.
„Nu văd altă variantă decât titularizare la nivel de sistem, așa cum se întâmplă acum. Candidatul susține un examen și poate opta pentru un post în orice școală și atunci el devine titular în sistemul de învățământ sau varianta doi, titularizare la nivel de școală, cu plusurile și minusurile acestui mod de angajare. În sensul că dacă ești titular la nivelul unei singure școli, atunci nu mai ai acea protecție a titularului din sistem, adică dacă rămâne fără loc, statul este obligat să îi ofere alternative”, a explicat secretarul de stat.
Cei care încearcă de mai mulți ani să obțină un post stabil spun că, indiferent de modelul ales, problema principală rămâne lipsa catedrelor și a investițiilor în educație. „Să fie conștiente nu doar verbal, ci și practic de faptul că în România, pentru a crește, educația are nevoie să fie considerată o prioritate alături de sport”, a transmis Andrei Duță autorităților.
În lipsa unui număr suficient de catedre titularizabile, mulți dintre profesorii care promovează concursul rămân suplinitori. Ei sunt nevoiți să își reia, an de an, lupta pentru un post stabil în sistemul de învățământ.
