România, campioană în UE. Avem cei mai mulți tineri care nu învaţă şi nici nu lucrează

Criza din educație certifică haosul din Educație, din ultimii 32 de ani. România se clasează pe primul loc în UE la procentajul tinerilor care nu învață, dar nici nu lucrează.

Mai mult de o zecime (11,7%) dintre tinerii (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEETs, în anul 2022, însă în rândul statelor membre această proporţie variază de la 4,2% în Ţările de Jos şi până la 19,8% în România, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Aceste date arată că, în 2022, o treime dintre statele membre erau sub ţinta propus pentru anul 2030, respectiv o proporţie a NEETs de 9%, respectiv: Ţările de Jos (4,2%), Suedia (5,7%), Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) şi Irlanda (8,7%).

În majoritatea statelor membre sunt diferenţe între proporţia de NEETs în rândul tinerelor şi tinerilor. Anul trecut, 13,1% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporţia era de 10,5%.

În ambele cazuri, Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de NEETs: 3,8% în rândul tinerilor şi 4,6% în rândul tinerelor.

În contrast, cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Italia (17,7%), iar în rândul tinerelor se înregistra în România (25,4%).

La nivelul UE, proporţia tinerilor care care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 1,4 puncte procentuale în 2022 comparativ cu 2021. De-a lungul ultimului deceniu, proporţia de NEETs din UE a scăzut cu 4,3 puncte procentuale, de la 16% în 2012 până la 11,7% în 2022.

Cea mai mare reducere a proporţiei de NEETs între 2012 şi 2022 a fost înregistrată în Irlanda (minus 12,9 puncte procentuale), urmată de Grecia (minus 11,4 puncte procentuale), Bulgaria (minus 9,6 puncte procentuale) şi Spania (minus 9,5 puncte procentuale).

Însă există şi două state membre unde proporţia de NEETs a crescut între 2012 şi 2022: Austria (creştere de 0,9 puncte procentuale) şi România (creştere de 0,5 puncte procentuale).